marți, 30 iunie 2015 0 comentarii

Proiect de lege pensii militare după comisii, Camera Deputatilor

Camera Deputaţilor a adoptat marţi 30 iunie proiectul de lege a pensiilor de serviciu pentru militari, politisti si functionari publici cu statut special, în activitate, care au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă si care au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.

Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este de 60 de ani., iar atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării.

Mai mult:  www.fsanp.ro

  
vineri, 26 iunie 2015 0 comentarii

Penitenciarul : TEORIE SI PRACTICA


Presedintele Sindicatului Independent "VULTURUL"-Barcea Mare, Nicolae GROSU, impreuna cu presedintele Federatiei Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor, Florin SCHIOPU, la emisiunea ACTUALITATEA HUNEDOREANA de la TV. Info HD.

Despre penitenciare, si problemele cu care se confrunta angajatii din penitenciare.


joi, 18 iunie 2015 1 comentarii

Lipsă severă de personal la Penitenciarul Bârcea

Deşi personalul este deficitar pe mai multe specializări, Penitenciarul de la Bârcea Mare stă cel mai prost la  capitolul supraveghetori

Săptămânal al judeţului Hunedoara | apare joia

 În urma incidentului în care un gardian de la Penitenciarul Jilava a fost lovit de un deţinut bolnav de SIDA şi a ajuns la spital, se dovedeşte că întreg sistemul are o mulţime de puncte vulnerabile.
 Nici penitenciarul de la Bârcea Mare nu face excepţie: angajaţii se plâng de numărul prea mic de gardieni, de riscurile la care sunt supuşi aceştia şi trag, indirect, un semnal de alarmă care ne arată, cu exactitate, slăbiciunile sistemului penitenciar românesc.


Deşi personalul este deficitar pe mai multe specializări, Penitenciarul de la Bârcea Mare stă cel mai prost la capitolul supraveghetori

Preşedintele Sindicatului „Vulturul”, Nicolae Grosu, sindicat reprezentativ pentru angajaţii penitenciarului Bârcea Mare, spune că, din cauza grilei de posturi ocupate, care este subdimensionată, se întâmplă adeseori ca chiar şi 200 de deţinuţi să fie păziţi de un singur gardian sau, mai rău, în anumite sectoare, considerate mai puţin vulnerabile, paza deţinuţilor să fie făcută… de către deţinuţi. Mai mult, deşi regulamentele interne prevăd că persoanele private de libertate care ies la muncă trebuie însoţite de doi supraveghetori, nu o dată s-a întâmplat ca un singur gardian să le însoţească, iar acest lucru a făcut posibile două evadări în ultimii trei ani: „În legătură cu faptul că 50% din paza penitenciarului se execută cu deţinuţi, regulamentul prevede că paza locurilor de deţinere se face cu personal specializat şi/sau sisteme tehnice de supraveghere. În plus, referitor la precizarea că pe secţiile de deţinere este, de regulă, doar câte un singur supraveghetor, regulamentul prevede că pe secţiile unde sunt cazaţi detinuţi clasificaţi în regim semideschis trebuie să îşi desfăşoare activitatea cel puţin doi agenţi. În ceea ce priveşte scoaterea la muncă, potrivit aceluiaşi regulament, la punctele de lucru exterioare supravegherea trebuie să se facă de către cel puţin doi agenţi neînarmaţi, dar dotaţi cu mijloace de imobilizare şi de legătură. În condiţiile în care noi nu avem voie ca, la intrarea în serviciu, să păstrăm asupra noastră telefoanele mobile (deşi unii deţinuţi au acest drept) şi în situaţia în care telefoanele de serviciu sunt vechi, se descarcă frecvent şi, practic, nu mai prea fac faţă, vă daţi seama că situaţia este destul de delicată, pentru că rişti să te trezeşti că nu ai cum anunţa un eventual incident, mai ales dacă eşti supraveghetorul unic al unui grup scos la muncă”, explică liderul sindical.

Cel mai prost stau la supraveghere

În ceea ce priveşte evadările şi incidentele, în urmă cu trei ani, un deţinut a fugit de la un punct de lucru de lângă Haţeg, iar un altul a fugit, un an mai târziu, de la un punct de lucru de lânga Beriu. În ambele cazuri, detinuţii erau supravegheaţi de un singur agent. Şi anul trecut Penitenciarul Bârcea Mare, cu regim deschis şi semi-deschis, a înregistrat un incident: din fericire, de această dată nu a fost vorba despre o evadare, ci un deţinut nu s-a prezentat la timp la penitenciar, după perioada de învoire. Potrivit lui Nicolae Grosu, gradul de ocupare a posturilor pentru serviciul de asistenţă psihosocială este de 36%, în cazul serviciului pentru educaţie este de 53%. Iar dacă la agenţi procentul de încadrare este de 85 la sută, la ofiţeri acesta este mai mic de 60 de procente. În plus, Penitenciarul de la Bârcea Mare ar mai avea nevoie de un psiholog şi de încă trei asistenţi sociali.

Ore suplimentare Şi boli profesionale

De altfel, din cauza lipsei de personal, angajaţii penitenciarului au prestat anul trecut peste 17.000 de ore suplimentare, iar dintre acestea au rămas nerecuperate mai bine de 3.500. Reprezentanţii sindicatului susţin că incidenţa bolilor cronice în rândul personalului, afecţiuni asociate cu bolile profesionale, este de aproape 35%, şi în creştere, comparativ cu anii trecuti. „Din cauza acestor boli, 40% din personal a avut cel puţin o zi de concediu medical: numărul zilelor de concediu medical a fost, anul trecut, de peste 2.000 de zile, însumând un total de aproape şase ani! Mai mult, 10% din personal este clasat ca fiind “apt limitat”, din cauza bolilor profesionale, iar angajaţii sunt de foarte multe ori suprasolicitaţi şi demotivaţi”, adaugă liderul sindical. Conducerea penitenciarului, pe de altă parte, are şi a avut întotdeauna o atitudine temperată faţă de lipsa severă de personal. Reprezentanţii penitenciarului spun că, în ciuda statisticilor sindicale, personalul îşi îndeplineşte sarcinile cu profesionalism, tocmai de aceea incidentele nedorite care s-au petrecut aici pot fi numărate pe degete.

O treime dintre deţinuţi muncesc (de) după gratii


În 2014, din cei peste 1.000 de detinuţi închişi la penitenciarul de la Bârcea Mare, efectivul mediu folosit la muncă a fost de aproape 300, venitul mediu brut pentru un deţinut ridicându-se la 940 de lei.
Din câştigul unui deţinut, 60 la sută intră în fondurile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, banii fiind alocaţi necesităţilor, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, iar restul de 40% intră în contul deţinutului.
Din suma care i se cuvine celui aflat după gratii, jumătate se păstrează pentru fondul de liberare, pe care îl primeşte în momentul punerii în libertate, în timp ce restul banilor pot fi cheltuiţi de deţinut chiar la magazinul care a fost deschis în interiorul penitenciarului.


Articolul a fost preluat de pe ziarul  REPLICA
Săptămânal al judeţului Hunedoara 

Autor Ada Beraru 

duminică, 14 iunie 2015 0 comentarii

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 70 / 2014 privind salarizarea personalului din cadrul sistemului public sanitar si sistemului public de asistenta sociala in anul 2015

 Reparație morală pentru angajații din penitenciare care sunt furnizori de servicii  sanitare, precum și pentru personalul care asigură consiliere educațională, socială și psihologică persoanelor private de libertate aflate în custodia sistemului penitenciar .


Acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputaților în Ședința din 10 iunie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

  




marți, 26 mai 2015 0 comentarii

avocatnet.ro - Cum se acorda repausul saptamanal in cazul celor care lucreaza in schimburi

Exista anumite domenii in care salariatii trebuie sa lucreze in schimburi, cum ar fi cele de productie sau de paza. Legislatia muncii contine prevederi si pentru acest fel de activitate, iar modificarea recenta referitoare la repausul saptamanal are un impact concret asupra celor care lucreaza in schimburi.

Munca in schimburi, potrivit Codului muncii, reprezinta organizarea programului de lucru astfel incat salariatii sa se succeada unul pe altul pe acelasi post, dupa un anumit program continuu/discontinuu, care implica realizarea unei activitati in intervale orare diferite fata de o perioada zilnica/saptamanala.
Salariatii care lucreaza in schimburi au dreptul, de asemenea, la un repaus saptamanal de cel putin 48 de ore, care se acorda de obicei in zilele de sambata si duminica.
 
"Conform noilor reglementari in materie, salariatii care lucreaza in ture au dreptul sa beneficieze de un repaus saptamanal de cel putin 48 de ore. Cele 48 de ore de repaus saptamanal se acorda, de regula, sambata si duminica. Cu alte cuvinte, angajatorul va trebui, in acest caz, sa asigure un interval de cel putin 48 de ore libere intre ultima tura dintr-o saptamana de lucru si prima tura din saptamana urmatoare", a explicat, pentru AvocatNet.ro, Mihai Anghel (foto), avocat senior la Tuca Zbarcea si Asociatii.

Pe deasupra, adauga specialistul, persoanele care lucreaza in ture trebuie sa primeasca cel putin opt ore libere intre schimburi, fara a se depasi maximum 12 ore de lucru pe zi: "Salariatii care lucreaza in ture trebuie sa beneficieze de cel putin opt ore libere intre schimburi, fara insa a se putea depasi plafonul maxim de 12 ore de lucru pe zi. Daca se atinge plafonul de 12 ore de lucru intr-o zi, salariatul respectiv are dreptul ca urmatoarele 24 de ore sa le aiba libere".

In cazuri urgente, salariatii pot fi chemati la munca in weekend

Atunci cand este vorba de lucrari urgente pentru salvarea de persoane sau pentru evitarea de accidente, de exemplu, salariatii pot fi chemati sa munceasca sambata si duminica, prevede Codul muncii.
 
"In cazul unor lucrari urgente, a caror executare imediata este necesara pentru organizarea unor masuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru inlaturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalatiilor sau cladirilor unitatii, repausul saptamanal poate fi suspendat pentru personalul necesar in vederea executarii acestor lucrari", scrie in actul normativ.

Intr-un caz precum cel de mai sus, angajatii au dreptul la un spor dublu pentru munca suplimentara.

Acest spor se negociaza intre parti si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza, ceea ce inseamna ca, in cazul dublarii, acesta trebuie sa fie de cel putin 150%.

In alta ordine de idei, angajatorul poate sa acorde orele de repaus saptamanal in intervalul luni-vineri, daca acordarea acestora in weekend ar aduce prejudicii interesului public sau desfasurarii normale a activitatii. "In situatia in care acordarea repausului saptamanal in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, cele 48 de ore libere se pot acorda si in alte zile din saptamana, potrivit prevederilor din contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern", spune avocatul Mihai Anghel. In compensatie, lucratorii trebuie sa beneficieze de un spor stabilit prin contractul colectiv de munca sau prin contractul individual de munca.

Salariatii n-au dreptul sa refuze munca in zilele de weekend, daca programul stabilit de angajator prevede acest lucru si daca sunt respectate regulile privind repausul saptamanal. In caz contrar, angajatii pot fi sanctionati disciplinar.

"Salariatii nu ar avea dreptul sa refuze lucrul sambata si/sau duminica in cazul in care programul de lucru stabilit de angajator potrivit legii presupune acest lucru, iar angajatorul respecta prevederile legale referitoare la acordarea celor 48 de ore libere in alte zile ale saptamanii si acordarea sporului aferent la salariu. Refuzul de a lucra in astfel de situatii ar putea fi considerat abatere disciplinara, iar salariatii respectivi ar putea fi sanctionati disciplinar, potrivit prevederilor din regulamentele interne aplicabile", adauga reprezentantul Tuca Zbarcea si Asociatii.

Ce compensatii primesc salariatii de noapte

Munca de noapte este cea prestata intre orele 22:00 si 6:00, scrie in Codul muncii, iar angajatorii care folosesc frecvent salariati in acest interval orar trebuie sa informeze inspectoratul teritorial de munca.

Aceasta categorie de salariati are dreptul la anumite compensatii, dupa cum ne-a spus Mihai Anghel, care pot consta in reducerea programului de lucru sau un spor salarial: "Salariatii care lucreaza in tura de noapte beneficiaza fie de reducerea programului de lucru cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin trei ore de munca de noapte, fie de un spor de minimum 25% din salariul de baza (pentru orele de noapte)".

Durata normala a timpului de lucru, in cazul muncii de noapte, nu trebuie sa depaseasca o medie de opt ore pe zi, calculata pe o perioada de referinta de cel mult trei luni calendaristice, dispune Codul muncii.

Pentru cei care desfasoara activitate in conditii speciale sau deosebite de munca, durata "nu va depasi opt ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore decat in cazul in care majorarea acestei durate este prevazuta in contractul colectiv de munca aplicabil si numai in situatia in care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite in contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior", scrie in actul normativ. Astfel, angajatorul trebuie sa acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau sa compenseze in bani orele de noapte lucrate peste maximul de opt ore.

Salariatii de noapte sunt, dupa caz, cei care fac munca de noapte cel putin trei ore din timpul zilnic de lucru sau in proportie de cel putin 30% din timpul lunar de munca.

Sursa: www.avocatnet.ro


 
;