miercuri, 15 iulie 2015 0 comentarii

Cupa Firearms



Sursa:  Observator Antena 1 Deva
luni, 13 iulie 2015 0 comentarii

FSANP-Trilogia problemelor sistemului penitenciar

După mai bine de 6 luni şi nenumărate demersuri de sensibilizare şi conştientizare a factorilor decizionali, personalul din închisori, satul de minciuni și încercări de manipulare sau de declarații de tip Mandela se confruntă cu aceleași 3 (trei) mari probleme:
  1. Majorarea de 75% pentru munca în repaus săptămânal și în sărbători legale;
  2. Majorarea de 50% pentru misiuni speciale și 100 lei pentru personalul medical și asistență socială;
  3. Plata drepturilor de echipament restante.
Aceste trei mari probleme așteaptă rezolvarea în rectificarea bugetară pe care Ministerul Justiției (MJ) ne-a servit-o drept spartanică soluție la această trilogie ce-a secat speranța și încrederea angajaților din pușcăriile neamului în portofoliul ministrului Robert CAZANCIUC.

Amintim domnului ministru că a trecut destul timp de la semnarea normelor care reglementează acordarea drepturilor noastre şi încă suntem la faza de discuţii. Aşa că, Domnia Sa va trebui să depăşească momentul politic al declaraţiilor şi angajamentelor și să arunce ceva lichidități și în buzunarele noastre, căci de promisiuni suntem sătui.

ANP a solicitat MJ suplimentarea creditelor bugetare aprobate pentru achitarea integrală a drepturilor personalului din sistemul penitenciar. MJ a solicitat la MFP credite bugetare pentru personal.

Dar…

Angajatul din sistemul penitenciar, denumit în media ”gardian” , a reușit să învețe să se descurce fenomenal  cu ce are, iar cei 25 de ani de la ”marea libertate postdecembristă” ne-au demonstrat că omul cu steagul găurit din Piața Universității, revoluționarul prezent în stradă a trecut ulterior la protestul online, iar apoi, la absență.

Asa e!

Nimeni nu ne va da nimic, atâta timp cât noi nu cerem.

Sursa:www.fsanp.ro
marți, 30 iunie 2015 0 comentarii

Proiect de lege pensii militare după comisii, Camera Deputatilor

Camera Deputaţilor a adoptat marţi 30 iunie proiectul de lege a pensiilor de serviciu pentru militari, politisti si functionari publici cu statut special, în activitate, care au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă si care au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.

Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este de 60 de ani., iar atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării.

Mai mult:  www.fsanp.ro

  
vineri, 26 iunie 2015 0 comentarii

Penitenciarul : TEORIE SI PRACTICA


Presedintele Sindicatului Independent "VULTURUL"-Barcea Mare, Nicolae GROSU, impreuna cu presedintele Federatiei Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor, Florin SCHIOPU, la emisiunea ACTUALITATEA HUNEDOREANA de la TV. Info HD.

Despre penitenciare, si problemele cu care se confrunta angajatii din penitenciare.


joi, 18 iunie 2015 1 comentarii

Lipsă severă de personal la Penitenciarul Bârcea

Deşi personalul este deficitar pe mai multe specializări, Penitenciarul de la Bârcea Mare stă cel mai prost la  capitolul supraveghetori

Săptămânal al judeţului Hunedoara | apare joia

 În urma incidentului în care un gardian de la Penitenciarul Jilava a fost lovit de un deţinut bolnav de SIDA şi a ajuns la spital, se dovedeşte că întreg sistemul are o mulţime de puncte vulnerabile.
 Nici penitenciarul de la Bârcea Mare nu face excepţie: angajaţii se plâng de numărul prea mic de gardieni, de riscurile la care sunt supuşi aceştia şi trag, indirect, un semnal de alarmă care ne arată, cu exactitate, slăbiciunile sistemului penitenciar românesc.


Deşi personalul este deficitar pe mai multe specializări, Penitenciarul de la Bârcea Mare stă cel mai prost la capitolul supraveghetori

Preşedintele Sindicatului „Vulturul”, Nicolae Grosu, sindicat reprezentativ pentru angajaţii penitenciarului Bârcea Mare, spune că, din cauza grilei de posturi ocupate, care este subdimensionată, se întâmplă adeseori ca chiar şi 200 de deţinuţi să fie păziţi de un singur gardian sau, mai rău, în anumite sectoare, considerate mai puţin vulnerabile, paza deţinuţilor să fie făcută… de către deţinuţi. Mai mult, deşi regulamentele interne prevăd că persoanele private de libertate care ies la muncă trebuie însoţite de doi supraveghetori, nu o dată s-a întâmplat ca un singur gardian să le însoţească, iar acest lucru a făcut posibile două evadări în ultimii trei ani: „În legătură cu faptul că 50% din paza penitenciarului se execută cu deţinuţi, regulamentul prevede că paza locurilor de deţinere se face cu personal specializat şi/sau sisteme tehnice de supraveghere. În plus, referitor la precizarea că pe secţiile de deţinere este, de regulă, doar câte un singur supraveghetor, regulamentul prevede că pe secţiile unde sunt cazaţi detinuţi clasificaţi în regim semideschis trebuie să îşi desfăşoare activitatea cel puţin doi agenţi. În ceea ce priveşte scoaterea la muncă, potrivit aceluiaşi regulament, la punctele de lucru exterioare supravegherea trebuie să se facă de către cel puţin doi agenţi neînarmaţi, dar dotaţi cu mijloace de imobilizare şi de legătură. În condiţiile în care noi nu avem voie ca, la intrarea în serviciu, să păstrăm asupra noastră telefoanele mobile (deşi unii deţinuţi au acest drept) şi în situaţia în care telefoanele de serviciu sunt vechi, se descarcă frecvent şi, practic, nu mai prea fac faţă, vă daţi seama că situaţia este destul de delicată, pentru că rişti să te trezeşti că nu ai cum anunţa un eventual incident, mai ales dacă eşti supraveghetorul unic al unui grup scos la muncă”, explică liderul sindical.

Cel mai prost stau la supraveghere

În ceea ce priveşte evadările şi incidentele, în urmă cu trei ani, un deţinut a fugit de la un punct de lucru de lângă Haţeg, iar un altul a fugit, un an mai târziu, de la un punct de lucru de lânga Beriu. În ambele cazuri, detinuţii erau supravegheaţi de un singur agent. Şi anul trecut Penitenciarul Bârcea Mare, cu regim deschis şi semi-deschis, a înregistrat un incident: din fericire, de această dată nu a fost vorba despre o evadare, ci un deţinut nu s-a prezentat la timp la penitenciar, după perioada de învoire. Potrivit lui Nicolae Grosu, gradul de ocupare a posturilor pentru serviciul de asistenţă psihosocială este de 36%, în cazul serviciului pentru educaţie este de 53%. Iar dacă la agenţi procentul de încadrare este de 85 la sută, la ofiţeri acesta este mai mic de 60 de procente. În plus, Penitenciarul de la Bârcea Mare ar mai avea nevoie de un psiholog şi de încă trei asistenţi sociali.

Ore suplimentare Şi boli profesionale

De altfel, din cauza lipsei de personal, angajaţii penitenciarului au prestat anul trecut peste 17.000 de ore suplimentare, iar dintre acestea au rămas nerecuperate mai bine de 3.500. Reprezentanţii sindicatului susţin că incidenţa bolilor cronice în rândul personalului, afecţiuni asociate cu bolile profesionale, este de aproape 35%, şi în creştere, comparativ cu anii trecuti. „Din cauza acestor boli, 40% din personal a avut cel puţin o zi de concediu medical: numărul zilelor de concediu medical a fost, anul trecut, de peste 2.000 de zile, însumând un total de aproape şase ani! Mai mult, 10% din personal este clasat ca fiind “apt limitat”, din cauza bolilor profesionale, iar angajaţii sunt de foarte multe ori suprasolicitaţi şi demotivaţi”, adaugă liderul sindical. Conducerea penitenciarului, pe de altă parte, are şi a avut întotdeauna o atitudine temperată faţă de lipsa severă de personal. Reprezentanţii penitenciarului spun că, în ciuda statisticilor sindicale, personalul îşi îndeplineşte sarcinile cu profesionalism, tocmai de aceea incidentele nedorite care s-au petrecut aici pot fi numărate pe degete.

O treime dintre deţinuţi muncesc (de) după gratii


În 2014, din cei peste 1.000 de detinuţi închişi la penitenciarul de la Bârcea Mare, efectivul mediu folosit la muncă a fost de aproape 300, venitul mediu brut pentru un deţinut ridicându-se la 940 de lei.
Din câştigul unui deţinut, 60 la sută intră în fondurile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, banii fiind alocaţi necesităţilor, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, iar restul de 40% intră în contul deţinutului.
Din suma care i se cuvine celui aflat după gratii, jumătate se păstrează pentru fondul de liberare, pe care îl primeşte în momentul punerii în libertate, în timp ce restul banilor pot fi cheltuiţi de deţinut chiar la magazinul care a fost deschis în interiorul penitenciarului.


Articolul a fost preluat de pe ziarul  REPLICA
Săptămânal al judeţului Hunedoara 

Autor Ada Beraru 

 
;