joi, 18 februarie 2010

Marea păcăleală a legii salarizării unitare. Cum scad veniturile „conservate“ ale bugetarilor


A început disputa pe "adaosul de completare": Bogdan Hossu, Cartel Alfa: veniturile vor fi conservate la nivelul lunii decembrie 2009 şi după expirarea contractelor colective de muncă. Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii: după expirarea contractelor colective, ordonatorii de credite vor plăti salariile încadrându-se în limitele bugetului

Marea păcăleală a Legii salarizării unitare în sectorul bugetar este că stabileşte conservarea veniturilor din luna decembrie 2009 şi nu a celor din cursul anului 2009. Aşa se face că guvernanţii pot pretinde, acum, fără să mintă, că nu scad veniturile, deşi media acestora, în 2010, va fi mai mică faţă de anul trecut. Veniturile majorităţii bugetarilor au scăzut, din octombrie 2009 până în decembrie 2009, nu doar în urma concediului fără plată forţat de 8 zile, ci şi prin eliminarea unor sporuri şi bonificaţii, de tipul tichetelor cadou. Valoarea acestor tichete ajunsese, în unele cazuri (administraţii publice locale), să reprezinte peste o treime din venitul lunar.

Aşadar, veniturile pierdute de bugetari din octombrie 2009 până în decembrie 2009 rămân pierdute, iar confederaţiile sindicale par să se fi împăcat cu acest gând.

Guvernanţii admit că scăderea salariilor ar putea să continue după expirarea contractelor colective

Rămâne însă în dispută problema sporurilor încorporate de lege în aşa-numitul "adaos de completare". Acesta reprezintă suma acordată suplimentar, anul acesta, pentru a compensa diferenţele rezultate din aplicarea grilei unice de salarizare, faţă de veniturile din decembrie 2010. Concret, dacă un anumit salariat ar primi, conform grilei de salarizare, venitul minim brut de 705 lei (un punct de salarizare), iar în decembrie 2009 a avut un venit de 1.000 de lei, "adaosul de completare" va fi de 295 de lei. Condiţia este ca acest angajat să fi încasat şi în 2010 suma de 1.000 de lei, dacă ar fi rămas în vigoare vechea legislaţie şi dacă este în vigoare contractul colectiv de muncă. Disputa dintre sindicate şi guvernanţi se naşte referitor la ce se va întâmpla după expirarea contractelor colective de muncă.

Bogdan Hossu, liderul Confederaţiei Cartel Alfa, bagă mâna în foc că veniturile se vor conserva şi după ce contractele colective îşi vor pierde validitatea. "Am participat la realizarea legii, ştiu ce am convenit, ştiu textul legii şi e foarte clar acest lucru: veniturile vor fi conservate prin adaosuri de completare, până ce, din aplicarea grilei de salarizare, va rezulta acelaşi venit cu cel din decembrie 2009. Aşadar, dacă la anul un punct din grilă va valora 850 de lei, venitul de completare pentru un angajat care, în decembrie 2009, a avut un venit de 1.000 de lei va fi 150 de lei".

Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, are o altă versiune: "După expirarea contractelor colective, ordonatorii de credite vor plăti salariile încadrându-se în limitele bugetului". Deci, dacă vor fi bani, se va putea plăti adaosul de completare, dacă nu, există câteva variante: concedieri, concediu fără plată forţat, reducerea programului de muncă sau reduceri de salarii.

Confruntat cu acest punct de vedere, Hossu ameninţă cu proteste sindicale şi acţiuni în Justiţie: "Pot proceda aşa, dar îi vom ataca şi nu au nicio şansă - vor pierde şi va trebui să plătească dublu faţă de cât i-ar costa dacă ar aplica legea corect".

Bogdan Hossu: "A fost atacat şi ajutorul de înmormântare!"

În privinţa situaţiilor în care veniturile au scăzut/scad în ianuarie 2010, faţă de decembrie 2009, Hossu şi Mocanu sunt de acord că e vorba de erori "punctuale", care trebuie corectate. "Pe de o parte, legea conţine o serie de ambiguităţi, de parametri nedefiniţi. Ne scărpinăm cu mâna dreaptă la urechea stângă. Pe de altă parte, e adevărat şi că nu toţi angajaţii de la serviciile de salarizare sunt calificaţi pentru ceea ce ar trebui să facă. Au şi fost ameninţaţi că vor fi puşi la plată de Curtea de Conturi dacă greşesc, aşa că preferă să taie, acolo unde nu se spune, negru pe alb, că se dă ceva anume. Aşa s-a ajuns la aberaţii cum ar fi luarea în calcul a salariului din decembrie fără suma care s-a pierdut în urma concediului forţat, deşi legea prevede, cum e logic, ca acel procent de 15,5% să fie inclus în baza de calcul. Sunt şi situaţii în care au fost atacate drepturile marginale, cum este ajutorul de înmormântare, deşi acesta este un drept care se plăteşte o singură dată, nu ţine de baza de calcul al salariului", spune liderul Cartel Alfa.

De la începutul acestui an, când a intrat în vigoare Legea unică de salarizare, veniturile unor bugetari au fost diminuate şi cu 50 la sută, faţă de luna octombrie 2009. Conform Mediafax, cei mai afectaţi de anularea unor bonificaţii (salarii de merit, sporuri de antenă, de stabilitate, tichete cadou, plata orelor suplimentare) sunt cei din învăţământ şi administraţie publică. Iată câteva exemple: un expert I din primării a avut în octombrie un venit de 950 de lei, în noiembrie şi decembrie 669 de lei, iar în ianuarie 730 de lei. Un inspector I tot din primării a primit în octombrie 1.096 de lei, în decembrie 749 de lei, iar în ianuarie 929 de lei. Personalul nedidactic din învăţământul preşcolar e cel mai afectat de diminuare, unui îngrijitor de la grădiniţă scăzându-i venitul cu peste 30 la sută, de la 611 lei în octombrie, la 416 lei în ianuarie. Alte categorii de personal nedidactic din învăţământ au primit în ianuarie 555 de lei faţă de 728 de lei în octombrie, sau 626 de lei faţă de 806 în octombrie sau 593 de lei faţă de 765 de lei.

Un administrator de grădiniţă a primit în ianuarie 1.257 de lei, cu peste zece la sută mai puţin decât în octombrie. În acelaşi timp, un profesor din învăţământul preşcolar a luat în ianuarie cu aproximativ 12 la sută mai puţini bani decât în octombrie, respectiv 1.899 de lei faţă de 2.159 de lei.

În învăţământul primar, un profesor gradul I, cu 22-25 de ani vechime şi ore de dirigenţie, avea în octombrie 2.030 lei brut, cu sporul de vechime de 25 la sută şi fondul de premiere de doi la sută, iar acum are 1.736 de lei brut, mai puţin cu 15 la sută.

Lideri sindicali din ambulanţă pomenesc de judeţe în care personalul a primit cu 8-10 la sută mai puţin în ianuarie faţă de octombrie, acest lucru însemnând o diminuare de maximum 150 de lei la venituri. Poliţiştii au primit în ianuarie mai puţini bani, deoarece în venit este inclusă şi norma de hrană pentru luna februarie, care are mai puţine zile.

Potrivit unui sondaj dat marţi publicităţii, cei mai mulţi români consideră că medicii şi profesorii ar trebui să aibă cele mai mari salarii, iar în coada clasamentului se află judecătorii, poliţiştii, parlamentarii, procurorii, funcţionarii din diverse instituţii publice.

Sursa: Gandul

1 comentarii:

agent operativ spunea...

Asa vor vedea si cei din logistica(si alte compartimente) nu peste multa vreme, o diminuare a salariului.De ce?
SPORUL DE PERICOL,UN SPOR NEJUSTIFICAT LA MAI MULTE SECTOARE DAT DE CATRE ANP PENTRU RUBEDENILE DIN ANP SI IMPLICIT PENTRU NEVINOVATII DIN TERITORIU!!!

 
;