joi, 3 decembrie 2015

Proiect Legea Salarizarii 2016

Avem 5 clase: S – studii superioare, SSD – studii superioare de scurtă durată, PL – studii post-liceale, M – studii medii, M.G – studii medii şi generale.

Salariul de bază se stabileşte pe funcţii, clase potrivit studiilor, grade/trepte şi gradaţii

Începând cu anul 2016 se aplică noile grile de salarizare, dar implementarea se va face etapizat prin legi anuale de salarizare. Salariile aflate în plată care sunt mai mari decât ceea ce e prevăzut pentru funcţia respectivă în anexele la lege se păstrează la nivelul aflat în plată.

Fiecare funcţie are 3 grade/ 3 trepte şi debutant + promovare din 3 în 3 ani dacă a primit calificativul „foarte bine” de cel puţin 2 ori din partea comisiei desemnate din care fac parte şi sindicatele sau reprezentanţii salariaţilor.

Fiecare grad/treapta are 5 gradaţii – se avansează din 5 în 5 ani, dar perioada de cinci ani poate fi redusă până la trei ani, dacă în ultimii doi ani consecutivi s-a obţinut calificativul maxim

Nivelul de salarizare va fi revizuit periodic în funcţie de evoluţia nivelului de salarizare existent pe piaţa muncii în România, astfel încât salariile din sectorul public să poată fi stabilite la un nivel competitiv, în limita sustenabilităţii financiare.

Se scot sporurile din salariul de bază. Sporuri care pot fi acordate: 15% pentru persoane cu handicap vizual, 15% spor doctorat, 10% spor pentru activitate de control financiar preventiv, 20% localități izolate

Suma sporurilor, compensaţiilor, primelor şi indemnizaţiilor individuale nu va depăşi 30% din salariul de bază. Aceeaşi limită de 30% pentru sporuri se aplică şi pe bugetul ordonatorului principal de credite raportat la suma salariilor de bază. Depăşirile pot fi autorizate prin HG.

Pentru orele suplimentare care nu pot fi compensate cu ore libere plătite în următoarele 60 de zile se va acorda un spor de 75% din salariul de bază. Plata muncii prestate peste durata normală a timpului de lucru se poate face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de şeful ierarhic, fără a se depăşi 360 de ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor.

Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare în limita a 5% din cheltuielile cu salariile aferente personalului prevăzut în statul de funcţii, cu încadrare în fondurile aprobate prin buget şi respectând limita individuală a două salarii de bază lunare pe an.

Persoanele care ocupă funcţii de conducere pentru care condiţia de ocupare a postului este de studii superioare şi care nu au absolvit studii de acest nivel beneficiază de salariul de bază prevăzut pentru aceste funcţii, pentru o perioadă tranzitorie de maxim 5 ani în care să obţină nivelul de studii prevăzut de lege

Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii de conducere se realizează prin numirea unei persoane angajate care îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei de conducere şi care nu a fost sancţionată disciplinar, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic la care se mai pot adăuga maxim încă 6 luni, dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel

Niciun câştig salarial pentru o funcţie inferioară nu va depăşi câştigul salarial unei funcţii superioare prevăzut în anexele la prezenta lege, atât la personalul civil, cât şi la personalul din domeniul apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

Personalul din administraţia publică centrală sau locală parte a echipelor de proiecte cu fonduri europene se salarizează pentru timpul efectiv alocat realizării activităţilor din proiect potrivit cererilor de finanţare şi ghidului solicitantului, dar dacă salariul de bază ar fi mai mic decât în anexele la lege se aplică valorile din anexe

Prevederile referitoare la detaşare, delegare şi mutare, acordarea concediilor, la cheltuieli de transport, cheltuieli cu cazarea şi locuinţa se menţin.

Modul în care a fost redactată noua variantă a legii salarizării a stârnit deja unele controverse, având în vedere că, în primul rând, nu mai există coeficienţi pentru cal­culul salariilor pe diverse funcţii ca înainte, ci valori numerice. În legea salarizării aflată în vigoare în prezent, salariile din sectorul bugetar sunt calculate în funcţie de un coeficient, iar cel mai mic salariu are coeficientul 1, iar cel mai mare salariu din sistemul bugetar are coeficientul 15 (adică 15 x valoarea de bază, stabilită în fiecare an şi care în 2010, la intrarea în vigoare a primei legi a salarizării, era de 600 de lei).

  

0 comentarii:

 
;